În fiecare zi mor câte puţin câte puţin
Precum iasomia gândului de taină
Ce nu mai simte pământul-n rădăcini,
Tot mai istovite frunzele se-nclină...
Moare tot frumoasă ca şi în viaţă,
Chiar şi uscată esenţa ei transcende
...lumea...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
cu totii murim cate un pic in fiecare zi chiar daca vrem sau nu;
tu ai surpins maretia acestui eveniment care de obicei inspaimanta :)(Haziel)
Frumos spus!
hei..iti trimit ingerul inspiratiei in dar...stam si asteptam mai rau ca in gara..continuarile
asa-i, asa-i, asteptam, asteptam :)
uite si karuna asteapta..please...daca ai vedea ce ochi umezi am...te imbratisam...si nu uita ca esti fratele nostru..pupici
Amigo poeta,que prazer receber seu comentário em meu blog e em meu idioma...Foi de uma gentileza ímpar!!Paasei para desejar a você uma feliz páscoa!!happy easter..Obrigada pelo carinho e doce presença em meu blog..bjos..tenha um belissimo dia!!
Trimiteți un comentariu