Re-post--Duminică dimineaţa

Duminică dimineaţă...
Liniştea raiului a coborât pe pământ,
Îmbiind mintea la rugaciune şi negând...
Toate cele ale fiinţei se aşează lin
Pe treptele scării dinspre pământ spre cer

Infinitul pare mai aproape o clipă...
Făptura noastră de stea
Făurită-n creuzetul energiilor primare
Parcă ar vrea să se topească
Înapoi în casa ei cerească...

Nici ea,mintea,
Războinicul hain,nu se mai răzvrăteşte
În calea spiritului senin...
Conştiinţa vie
Sculptată-n anii de mirt şi de măslin
Se priveşte ochi în ochi cu ea insăşi...
Căutând sclipirea de dincolo de vis

Nu mai stiu

Nu stiu cum mai sunt
Si chiar de as mai sti
Mai bine nu ar fi....
Purtat prin valurile oceanului vietii...
Norocul meu,
Fiind doar o mica frunza tot reusesc sa scap
Şi sa mai ajung la mal din timp in timp...
Atunci ma ia unul sau altul in mana:
Ia uite frunza asta de departe a venit...
S-a ratacit...

Si ma arunca iar in valuri,
Dansul existentei iar incepe,
Iar si iar...

Pe alt drum...

Trupul mi-l înfăşor în steagul uitării...
Maestre...patru salve de tun
Apoi liber la whisky şi rum,
Departe voi fi pe alt drum...

Spune inimii să ceară...

Spune inimii să ceară de la Împăratul său
Florile neiubirii...
De folos iţi vor fi când vei fi iar în pericol

Cu un simplu inspir
Toată înselarea va fugi de la tine...
Alungată ca de un vifor tainic, fioros

Re-post--Iarnă....

Aroma ascetică a iernii mă-nfioară...
Trupul aşezat în echilibrul cer-pământ...
Parfumul aspru de aloe mă-nconjoară
Mintea adunând...

Aerul rece mă curăţă şi mă binecuvântează...
O...Iarnă...
Sufletu-mi coboară-n tine adânc...
Ca într-o veche si severă mănăstire
De piatră şi argint...

Până la dulcea primăvară...timp răsfrânt...
Tainic prilej de adancă sfântă reculegere,
Îmbiere la meditatie si necuvânt...

Aerul rece al iernii...dansul fulgilor de nea...
Vârtej al transcendenţei peste fiinţa mea.

Ibisul tainic

Ibisul bătu de trei ori din aripe,
Chemând spiritul la tainicul sfat...
Degrabă se sui acesta şi porni cu dor aprins
Spre zarea adâncă...unde deja...
Se auzea al prietenilor glas...

Vis pe aripi de vânt

Vis de adânc si de candoare...
Să te împlinesc aş vrea,
Mii de stele călătoare
Îmi şoptesc sublimele mistere...

Purtată pe aripi de vânt,
Atât de aproape,
Să te simt...
Departe de chinul spatiului
gol al inimii...
aş vrea